Cum se instalează și se configurează serverul DNS pe CentOS 7

Unul dintre cele mai importante roluri în cadrul întregului proces de gestionare și configurare a unui server este DNS (Domain Name System) care ne permite să traducem adresele IP în nume de domenii și invers, în acest fel este mult mai ușor să ținem cont de Solvetic .com și nu 178.33.118.246.

Acest rol este esențial pentru întregul proces de transfer de informații și ne permite, în calitate de administratori și utilizatori frecvenți ai rețelei, să fim clari despre site-urile pe care le vizităm. În Linux, BID are sarcina de a configura și gestiona DNS p și ar trebui să verificăm dacă versiunea sa este mai mare de 4, în mod ideal având 8 sau 9. BIND este alcătuit din trei părți sau elemente: nume, bibliotecă resolver și teste de server .

Când achiziționați un server, trebuie să aveți două servere de nume care vor fi listate în DNS. Atunci când facem o solicitare web și trebuie să cunoaștem o adresă pe o pagină web, BIND se va ocupa de soluționarea cererii, de aici și partea de rezolvare. BIND face cererea de a găsi prin gestionarea serverului DNS și oferindu-ne drept rezultat numele paginii web.

Ce este BINDBIND (Berkeley Internet Name Domain) este un software open source gratuit care îndeplinește funcțiile DNS într-un sistem, numele său provine de pe site-ul unde a fost dezvoltat, Universitatea Berkeley din California în 1980.

Datorită BIND putem avea o platformă sigură și stabilă, care respectă perfect toate standardele DNS.

Astăzi, acest tutorial va analiza modul de configurare a acestui rol DNS în CentOS 7 într-un mod practic.
În continuare vom vedea cum să configurăm și să instalăm acest server DNS în CentOS 7 și astfel vom începe să ne bucurăm la maximum de acest rol important.

1. Cum se instalează BIND9 pe CentOS 7

Pasul 1
Este important să validăm faptul că avem conectivitate la rețea, pentru aceasta putem face ping pe orice site web:

Pasul 2
Mai întâi vom actualiza toate pachetele CentOS 7 folosind următoarea comandă:

 yum actualizare 

Pasul 3
Odată ce procesul de actualizare CentOS este terminat, continuăm să instalăm BIND și utilitarele sale folosind comanda yum, pentru aceasta vom introduce următoarea comandă. Acceptăm descărcarea și instalarea respectivă a BIND și a componentelor sale.

 yum install bind bind-utils 

2. Cum să porniți serviciile BIND pe CentOS 7

Pasul 1
Odată ce toate pachetele BIND au fost instalate, continuăm să pornim serviciul respectiv folosind următoarele comenzi în ordinea lor:

 systemctl activate named systemctl start named systemctl status named

MARI

Pasul 2
Putem vedea că starea actuală a BIND este în funcțiune. Dacă dorim să verificăm versiunea de BIND, vom executa următoarea comandă:

 / usr / sbin / named -v 

MARI

3. Cum se configurează serverul DNS cu BIND pe CentOS 7

Având în vedere acest lucru, vom începe configurația serverului DNS în CentOS 7.

Pasul 1
Fișierul de configurare BIND se găsește în calea /etc/named.conf, deci trebuie să îl accesăm folosind editorul preferat, în acest caz vom folosi nano:

 nano /etc/named.conf 

Pasul 2
În fișierul deschis vom efectua următoarele sarcini:

• Comentăm, cu simbolul #, următoarele rânduri:

 portul de ascultare 53 {127.0.0.1; }; ascultați-pe-v6 portul 53 {:: 1; };

MARI

• Adăugăm adresa IP pe care computerele client vor consulta DNS-ul, în plus putem adăuga adresa IP a unui al doilea server în cazul în care o avem, vom folosi următoarele linii:

 allow-query {localhost; IP / Network; }; allow-transfer {Ip al doilea server; };

MARI

• Salvăm modificările folosind combinația de taste

Ctrl + O

și ieșim din editor folosind tastele:

Ctrl + X

4. Cum se creează zone BIND în CentOS 7

Odată ce acești parametri au fost definiți, următorul pas va fi crearea și configurarea respectivelor zone înainte și inversă, care trebuie adăugate în fișierul named.conf.

Pasul 1
Accesăm acest fișier folosind următoarea comandă:

 nano /etc/named.conf

Pasul 2
Configurăm prima zonă în acest fel:

 zona "solvetic.local" IN {tip master; fișier "fwd. solvetic.local.db"; allow-update {none; }; }; 

Pasul 3
Parametrii configurați sunt:

• Solvetic.local: nume de domeniu
• Master: Este DNS-ul principal
• fwd. solvetic.local.db: Indică zona directă
• allow-update: se referă la DNS-ul principal.

Pasul 4
Acum adăugăm următoarele linii pentru zona inversă:

 zona "10.168.192.in-addr.arpa" IN {master tip; fișier „10.168.192.db”; allow-update {none; }; };

MARI

Pasul 5
Salvăm modificările folosind următoarea combinație de taste:

Ctrl + O

5. Cum se creează fișiere de zonă BIND în CentOS 7

Am creat zonele, acum trebuie să creăm fișierele pentru aceste zone.

Pasul 1
Primul fișier de creat va fi cel din zona directă, executăm următoarele:

 nano /var/named/fwd.solvetic.local.db 

Pasul 2
Aceasta va crea un fișier nou în care vom introduce următoarele:

 $ TTL 86400 @ IN SOA primary.solvetic.local. rădăcină. solvetic.local. (2016042112; Serial 3600; Reîmprospătare 1800; Reîncercați 604800; Expiră 43200; TTL minim); Informații server nume @ IN NS primar. solvetic.local.; Adresa IP a serverului de nume principal IN A 192.168.0.11; Schimbător de mesaje linux.local. IN MX 10 mail. solvetic.local. ; A - Înregistrați numele gazdei la adresa IP www IN A 192.168.0.3 mail IN A 192.168.0.4; CNAME record ftp IN CNAME www. solvetic.local.

MARI

Pasul 3
Parametrii acestui fișier sunt:

LA -Casetofon

NS -Numele serverului

MX -Schimb de e-mail

CN -Denumire canonică

Pasul 4
Salvăm modificările și închidem editorul. Acum vom crea fișierul pentru zona inversă executând următoarele:

 nano /var/named/0.168.192.db 

Pasul 5
În fișierul gol vom adăuga următoarele. Apoi salvăm modificările la fișier și ieșim din fișier.

 $ TTL 86400 @ IN SOA primary.solvetic.local. rădăcină. solvetic.local. (2014112511; Serial 3600; Reîmprospătare 1800; Reîncercați 604800; Expiră 86400; TTL minim); Informații server nume @ IN NS primar. solvetic.local.; Căutare inversă pentru serverul de nume 8 IN PTR primar. solvetic.local. ; PTR Înregistrați adresa IP la HostName 100 IN PTR www. solvetic.local. 150 ÎN PTR mail. solvetic.local.

MARI

6. Cum să reporniți serviciile BIND în CentOS 7

După configurarea acestor parametri, următorul pas va fi repornirea serviciilor pentru aplicația lor respectivă.

Pasul 1
Pentru aceasta vom executa următoarele comenzi în ordinea lor:

 chmod 777 /var/named/fwd.solvetic.local.db chmod 777 /var/named/0.168.192.db systemctl restart named.service

MARI

Pasul 2
Dacă dorim să verificăm starea serviciului, vom executa următoarea comandă. Putem verifica dacă starea sa este activă și rulează.

 starea systemctl denumită.serviciu 

MARI

7. Cum să verificați zonele pe computerele client BIND din CentOS 7

Acum că BIND a fost configurat, rămâne să configurați mașina client pentru a prelua DNS-ul și a rezolva adresele IP prin intermediul acestuia.

Pasul 1
Pentru aceasta ne conectăm la un computer client, în acest caz Ubuntu și accesăm fișierul

 /etc/resolve.conf: nano /etc/resolve.conf

Pasul 2
Acolo vom adăuga următoarea sintaxă:

 server de nume (adresa IP a serverului DNS)

Pasul 3
Apoi executăm următoarea comandă pentru a verifica zona directă:

 sapă www.solvetic.local

MARI

Pasul 4
Acum, pentru a verifica zona inversă, vom executa următoarea comandă:
dig -x (Ip al mașinii client)

MARI

8. Schimbați și configurați numele de gazdă și adresa IP statică CentOS 7

În cadrul configurației serverelor și rețelelor trebuie să cunoaștem diferite aspecte, astfel încât operațiunea să fie corectă. În primul rând, trebuie să putem configura numele gazdei, care este numele care poate fi configurat pe un computer. Acest lucru este foarte util dacă gestionăm un server de bază în sarcini precum corespondența într-o rețea. Trebuie remarcat faptul că pentru a fi o disponibilitate validă, numele gazdei trebuie să includă și subzona în care se află. La aceasta se adaugă numele domeniului și împreună ar forma un FQDN, adică o adresă pe care utilizatorul o poate înțelege.

Când configurați un nume de gazdă, vom facilita identificarea acestuia în rețea. De asemenea, vom stabili o adresă IP statică dacă în CentOS 7 vom efectua sarcini legate de DNS, DHCP sau similar.

Adresa IP statică din partea sa este adresa de identificare pentru un anumit computer. Numele gazdei ne-ar ajuta să identificăm numele gazdei folosind adresa IP. Comanda ar fi următoarea (schimbați adresa IP la adresa IP)

 nslookup% ipaddress%

Să ne amintim importanța unui server DNS în organizația noastră, deoarece fără mai mult de un utilizator vă puteți pierde mintea învățând adrese IP în loc de nume de domenii. Dacă sunteți interesat de tema serverelor din Linux, nu ratați cum să instalați un server FTP în CentOS7.