Gestionarea hard disk-urilor locale ale unui computer este o sarcină care implică o mare responsabilitate deoarece informațiile sensibile ale utilizatorului se găsesc pe aceste unități, sistemul de operare și aplicațiile pe care le folosim sunt montate și poate fi folosit și ca copie de rezervă pentru multe alte sarcini.
În sistemele de operare Linux, utilitarul Fdisk ne permite să efectuăm diverse acțiuni pe hard disk-uri, cum ar fi:
- Creați și editați partiții noi
- Ștergeți partițiile
- Modificați sistemul de fișiere și multe altele.
Solvetic va face o analiză detaliată a modului de utilizare a fdisk în Linux și astfel va avea un control mai bun asupra partițiilor de pe hard disk.
Ce este FdiskComanda fdisk este un utilitar bazat pe text pentru vizualizarea și gestionarea partițiilor de pe hard disk pe Linux. Este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le putem folosi pentru a gestiona partițiile.
Opțiunile de utilizat cu fdisk, unele dintre care le vom acoperi mai târziu sunt:
Ștergeți o partiție
d
Enumerați tipurile de partiții curente din sistem
Eu
Afișați opțiunile meniului
m
Creați o nouă partiție pe hard disk
n
Afișați partițiile curente
p
Iese din fdisk fără a salva modificările
ce
Schimbați tipul de partiție selectat
t
Analizați tabela de partiții
v
Salvați modificările și ieșiți din fdisk
w
Pe Ubuntu, Linux Mint și alte distribuții derivate din Ubuntu, comenzile fdisk și mkfs trebuie să fie precedate de sudo pentru a fi rulate ca utilizator root. În distribuțiile care nu folosesc sudo, trebuie mai întâi să folosim comanda su pentru a obține un shell rădăcină și apoi să scriem fiecare comandă fără sudo.
În acest caz, vom folosi Ubuntu 17.10.
1. Enumerați partițiile Linux actuale
Pasul 1
Pentru a lista partițiile hard diskului curent vom executa următoarea linie:
sudo fdisk -l
MARI
Pasul 2
În cazul în care aveți un anumit tip de partiție, vom vedea următoarele:
MARI
Acolo găsim informații detaliate precum
- Calea partiției
- Dimensiunea folosită
- Sectoare
- ID și tip
Pasul 3
Puteți adăuga numele unui dispozitiv disc pentru a afișa doar partițiile asociate acestuia. De exemplu, putem folosi următoarea comandă pentru a afișa doar partițiile de pe primul dispozitiv de disc:
sudo fdisk -l / dev / sda
MARI
2. Cum să accesați și să utilizați modul de comandă Linux
Pentru a lucra pe partițiile unui hard disk, va fi necesar să intrați în modul de comandă. Pentru aceasta va fi necesar să utilizați numele dispozitivului unui disc din comanda fdisk -l. Următoarea comandă ne permite să intrăm în modul de comandă pentru primul dispozitiv pe disc:
sudo fdisk / dev / sdaPutem vedea că accesăm modul Command al fdisk:
MARI
NotăNu puteți edita partiții în timp ce acestea sunt utilizate. Dacă dorim să edităm partiții de sistem, trebuie mai întâi să pornim de pe un CD live.
În modul de comandă, vom folosi comenzi cu o singură literă pentru a specifica acțiunile pe care dorim să le desfășurăm. Introducem litera m și apăsăm Enter pentru a vedea o listă a comenzilor disponibile pentru utilizare:
MARI
Vizualizați tabela de partițiiPutem utiliza parametrul p pentru a imprima tabela de partiții curentă în terminal din modul de comandă:
MARI
3. Cum se creează o partiție Linux
Pasul 1
Aceasta este una dintre cele mai comune și practice sarcini de gestionare a hard disk-urilor. Pentru aceasta, vom folosi comanda n pentru a crea o nouă partiție. Este posibil să creați o partiție logică sau primară (l pentru logic sau p pentru primar). Un disc poate avea doar patru partiții principale.
Apoi, vom specifica sectorul discului unde doriți să înceapă partiția, putem apăsa Enter pentru a accepta sectorul implicit, care este primul sector liber de pe disc.
În cele din urmă, specificăm ultimul sector al partiției de pe disc. Dacă vrem să folosim tot spațiul disponibil după sectorul inițial, pur și simplu apăsați Enter. De asemenea, puteți specifica o dimensiune specifică, cum ar fi + 5G pentru o partiție de cinci gigaocteți sau + 512M pentru o partiție de 512 megaocteți. Dacă nu specificați o unitate după semnul +, fdisk folosește sectoare ca unitate. De exemplu, +10000 are ca rezultat finalizarea partiției la 10.000 de sectoare după ce a început.
MARI
Pasul 2
Vom folosi comanda d pentru a șterge o partiție, în momentul executării acesteia, ni se va cere numărul partiției pe care dorim să o ștergem, care poate fi obținută din comanda p. De exemplu, dacă doriți să ștergeți partiția 1 din / dev / sdb, vom introduce numărul respectiv:
MARI
Pasul 3
Dacă executăm din nou comanda p, vom vedea că partiția selectată este o partiție „Linux”, acum o vedem în coloana Tip:
MARI
Pasul 4
Dacă vrem să-i schimbăm tipul, putem folosi comanda t și putem specifica numărul partiției. Ni se va cere codul hexazecimal de tip, dacă nu îl cunoaștem, putem scrie L pentru a vedea o listă de coduri hexazecimale:
MARI
Pasul 5
Acolo trebuie să introducem numărul dorit, de exemplu, dacă dorim ca tipul partiției să fie swap sau swap, introducem numărul 82 și apăsăm Enter:
MARI
Pasul 6
Aceasta nu va formata partiția cu sistemul de fișiere selectat. Acest lucru trebuie făcut mai târziu prin rularea mkfs.
Scrie modificări
- Vom folosi w pentru a scrie modificările care au fost făcute pe disc
- Vom folosi q dacă doriți să ieșiți din fdisk fără a salva modificările
MARI
4. Cum să formatați o partiție Linux
Noile partiții trebuie să fie formatate cu un sistem de fișiere înainte de a putea fi utilizate. Acest lucru se poate face cu comanda mkfs corespunzătoare.
MARI
Sintaxa de utilizat este:
sudo mkfs. (Tip) TraseuOpțiunile pentru tip sunt
- bfs
- cramfs
- ext2
- ext3
- ext4
- ext4dev
- minix
- msdos
- ntfs
- TVA
În acest caz, vom formata partiția / dev / sdb cu ext4:
sudo mkfs.ext4 / dev / sdb
MARI
Dacă dorim să folosim acea partiție ca swap sau swap, trebuie să executăm următoarea linie:
sudo mkswap / dev / sdbVedem cum fdisk devine un aliat atunci când vine vorba de gestionarea partițiilor de disc în Linux.