Cum se instalează și se configurează Monitorix pe Ubuntu 18.04

Există multe instrumente pentru a monitoriza comportamentul în timp real al diferitelor aplicații ale sistemului de operare sau pentru a analiza integral întregul sistem cu serviciile și procesele sale.

În cazul Linux, există sute de opțiuni gratuite, dar foarte puține ne oferă o administrare centralizată și una dintre aceste excepții este Monitorix, pe care o vom studia astăzi în Ubuntu 18.04 Server și, astfel, adăugăm încă un instrument la gestionarea sarcinilor noastre de asistență.

Ce este MonitorixMonitorix a fost dezvoltat ca un instrument gratuit, open source și ușor de monitorizare a sistemului, care își propune să monitorizeze un număr mare de servicii și resurse ale sistemului de operare pentru a avea un control total asupra a tot ceea ce se întâmplă intern.

Monitorix poate fi implementat pe servere Linux / UNIX productive și poate fi utilizat și pe dispozitive încorporate datorită caracteristicilor sale și consumului redus de resurse hardware. Monitorix este construit în principal din două componente care sunt:

  • Un colector, care se numește monitorix, care este un daon Perl care pornește automat la fel ca orice serviciu din sistem.
  • Sau un script CGI numit monitorix.cgi.
De la versiunea 3.0, utilitarul Monitorix include propriul server HTTP încorporat, deci nu va fi necesar să instalați un server web terță parte pentru al utiliza. Monitorix poate fi utilizat fără probleme pe UNIX, FreeBSD, OpenBSD și NetBSD.

1. Caracteristici Monitorix


Vom împărți caracteristicile Monitorix în secțiuni ca aceasta:

Încărcare și utilizare medie a sistemului (system.rrd)

  • Încărcarea sistemului
  • Procese active
  • Alocare de memorie.
  • Timp de funcționare al sistemului

Utilizarea kernelului global (kern.rrd)

  • Include parametri precum user, nice, system, idle, i / o wait, irq, software irq, fură și guest
  • Comutator context.
  • Folosind VFS

Utilizarea kernelului pe procesor (proc.rrd)

  • Suportă un număr nelimitat de procesoare sau nuclee.
  • Posibilitatea de a defini numărul de grafice pe rând.
  • Posibilitatea de a schimba dimensiunea graficelor (există deja unele dimensiuni predefinite).
  • Abilitatea de a dezactiva parțial sau complet datele legendei

Senzori LM și temperaturi GPU

  • Până la 16 senzori de temperatură compatibili cu nucleul.
  • Până la 2 senzori de temperatură compatibili pentru placa de bază.
  • Până la 12 tensiuni compatibile.
  • Capacități de alertă pentru fiecare senzor definit.
  • Până la 4 senzori de temperatură compatibili cu CPU.
  • Până la 9 viteze ale ventilatorului acceptate.
  • Până la 9 senzori de temperatură pentru GPU (nvidia / ati).

Statistici generice ale senzorilor (gensens.rrd)

  • Până la 9 senzori de temperatură compatibili.
  • Până la 9 senzori de frecvență CPU compatibili.
  • Posibilitatea de a schimba numele fiecărui senzor.
  • Capacități de alertă pentru fiecare senzor definit.

Starea și temperaturile unității de disc (disk.rrd)

  • Număr nelimitat de grafică a unității de disc acceptate.
  • Temperaturi (folosind smartmontools și hddtemp).
  • Până la 8 unități pe grafic.
  • Sectoarele realocate contează.
  • Sectoarele actuale în așteptare.

Statistici senzor IPMI (ipmi.rrd)

  • Până la 9 senzori permiși pentru fiecare grup.
  • Posibilitatea de a schimba numele fiecărui senzor.
  • Capacități de alertă pentru fiecare senzor definit.
  • Argumente suplimentare pentru a putea monitoriza sistemele la distanță.
  • Temperaturi, ventilatoare și tensiuni.
  • Număr nelimitat de grupuri de senzori acceptate.

Utilizarea sistemului de fișiere și activitatea I / O

  • Utilizarea inodului pentru fiecare sistem de fișiere.
  • Activitate I / O pe disc pentru fiecare sistem de fișiere.
  • Timpul petrecut pe I / O pe disc pentru fiecare sistem de fișiere.
  • Activitatea sectorului de disc pentru fiecare sistem de fișiere.
  • Număr nelimitat de grafică de sistem de fișiere acceptată.
  • Până la 8 sisteme de fișiere per grafic

Cerere de servicii de sistem (serv.rrd)

  • Include (SSH, ProFTPD, Vsftpd, Pure-FTPd, Telnet, Samba, FAX, CUPS, Fail2ban, IMAP, POP3, SMTP, VirusMail și Spam).
  • Acceptă jurnalele de la xinetd, Sendmail, Postfix, Dovecot, UW-IMAP, Qpopper, Hylafax, MailScanner, Amavisd-new și CommuniGate.

Și multe alte caracteristici pe care le putem examina în următorul link oficial:

2. Adăugați depozitul Monitorix pe Ubuntu 18.04

Pasul 1
Primul pas pe care trebuie să-l faceți este să adăugați depozitul Monitorix Ubuntu în fișierul /etc/apt/sources.list, dar mai întâi vom face o copie de rezervă a listei de surse originale executând următoarele:

 sudo cp -pf /etc/apt/sources.list /etc/apt/sources.list_bak 

MARI

Pasul 2
Acum, vom deschide fișierul sources.list folosind editorul dorit:

 sudo nano /etc/apt/sources.list 
Pasul 3
În partea de jos vom introduce următoarea linie. Acest depozit este disponibil numai pentru Debian și derivatele sale, cum ar fi Ubuntu.
 deb http://apt.izzysoft.de/ubuntu univers generic 

MARI

Pasul 4
Salvăm modificările folosind următoarea combinație de taste:

Ctrl + O

Lăsăm editorul folosind:

Ctrl + X

3. Adăugați cheia PGP în Ubuntu 18.04


Când am adăugat depozitul, va fi necesar să descărcați sau să adăugați cheia PGP și să o instalați în sistemul de operare.

Pasul 1
Va fi posibil să descărcați cheia direct de pe „http://apt.izzysoft.de/izzysoft.asc” utilizând wget executând următoarele comenzi:

 sudo apt-get -y install wget (În cazul în care nu aveți wget instalat) cd / tmp wget http://apt.izzysoft.de/izzysoft.asc

MARI

Pasul 2
Acum, vom merge la directorul unde a fost salvat fișierul .asc și vom executa următoarea comandă:

 sudo apt-key add izzysoft.asc 

MARI

Pasul 3
Continuăm să actualizăm pachetele din Ubuntu 18.04:

 actualizare sudo apt 

MARI

4. Instalați Monitorix pe Ubuntu 18.04

Pasul 1
A sosit timpul să instalăm Monitorix în Ubuntu și pentru aceasta vom executa următoarea linie:

 sudo apt -y instala monitorix apache2-utils 

MARI

5. Configurați Monitorix pe Ubuntu 18.04

Pasul 1
Fișierul de configurare Monitorix se află în calea /etc/monitorix/monitorix.conf și îl putem accesa folosind un editor ca acesta:

 sudo nano /etc/monitorix/monitorix.conf 

MARI

Pasul 2
Acolo vom găsi următoarea secțiune:

 activat = n msg = Monitorix: Acces restricționat htpasswd = / var / lib / monitorix / htpasswd 
Pasul 3
Vom schimba linia „enabled = n la enabled = y”:

MARI

Pasul 4
Salvăm modificările folosind următoarea combinație de taste:

Ctrl + O

Lăsăm editorul folosind:

Ctrl + X

Pasul 5
Odată ce ați făcut acest lucru, vom reporni serviciul Monitorix folosind:

 reporniți sudo service monitorix 
Pasul 6
Acum, vom adăuga un nume de utilizator și o parolă pentru autentificarea Monitorix. În acest caz, vom folosi numele de utilizator „admin” cu parola respectivă:

MARI

6. Accesați Monitorix pe Ubuntu 18.04

Pasul 1
Pentru a accesa Monitorix, mergem la orice browser și vom folosi următoarea sintaxă:

 http: // IP_address: 8080 / monitorix /
Pasul 2
Va fi necesar să introduceți acreditările pe care le-am creat în pasul anterior:

Pasul 3
Faceți clic pe butonul „Acces” și acesta va fi mediul inițial Monitorix:

Pasul 4
Acolo putem selecta frecvența timpului de afișat activând caseta respectivă și odată selectată, faceți clic pe Ok pentru a accesa grafica:

MARI

Pasul 5
Acolo putem merge defilând în jos pentru a obține grafică așa cum am indicat, de exemplu:

Sisteme de fișiere

MARI

Statistici despre rețea și servicii

MARI

Pasul 6
Dacă dorim să vedem un anumit grafic, trebuie doar să faceți clic pe el pentru a fi afișat:

MARI

Putem vedea cum Monitorix este un instrument practic și simplu pentru a cunoaște în timp real tot ce se întâmplă în Ubuntu 18.04 și, astfel, să ne gestionăm mai bine munca.

wave wave wave wave wave