Una dintre cele mai vitale și utilizate rețele, în realitate este utilizată de fiecare dată când accesăm rețeaua, este DNS (Domain Name System - Domain Name System) care îndeplinește sarcina nu simplă de a traduce numele de domenii pe care le folosim frecvent, adică misiunea sa este să ne permită să ne amintim o adresă URL precum www.solvetic.com, dar nu adresa IP 178.33.118.246 care este adresa IP a serverului unde este găzduit Solvetic, ar fi foarte complex ca noi, ca utilizatori, să amintiți-vă sute de adrese IP pentru fiecare site, așa că DNS face acest lucru pentru noi.
Fiecare computer aflat în rețea are o adresă IP unică pentru acel computer, similară documentului nostru de identificare, iar această adresă IP este alcătuită din patru numere întregi de la 0 la 255, separate prin puncte, de exemplu 192.168. 0.19 și fiecare serverul de pe Internet are aceeași adresă IP (static), de aceea, atunci când accesăm un browser, introducem numele domeniului, dar nu și adresa IP, iar acest lucru se realizează datorită cache-ului DNS.
Pentru a afla mai multe despre contextul și funcționalitatea cache-ului DNS, să înțelegem cum funcționează, în primul rând, când introducem numele de domeniu în browser, echipa noastră întreabă serverul DNS local despre adresa IP a computerului unde este. Odată ce pagina pe care urmează să o vizităm este găzduită, amintiți-vă că serverul DNS are o bază de date mare în care sunt găzduite milioane de traduceri de nume de domenii către adrese IP, astfel încât procesul de căutare să fie mult mai eficient.
Baza de date a serverului DNS este distribuită și partajată cu alți furnizori locali și de rețea în serverele lor DNS respective, astfel, dacă numele de domeniu pe care l-am introdus în browser nu se află în DNS-ul local, este însărcinat cu efectuarea unei cereri către alte DNS din rețea până când se găsește traducerea corectă pentru accesarea site-ului web. Pentru ca bazele de date ale serverelor DNS să memoreze în cache aceste traduceri de la numele de domeniu la IP de ceva timp, acesta este unul dintre motivele pentru care, uneori, când un site web schimbă serverele, nu va fi posibil să îl accesați, deoarece în momentul serviciu consular serverul DNS le redirecționează către adresa IP anterioară, dar nu către cea nouă.
La nivel local, echipa noastră stochează un cache DNS, astfel încât atunci când este vizitat un site web, echipa nu va mai efectua procesul de consultare a serverului DNS despre care este adresa IP a site-ului menționat, ci se va direcționa automat către cea stocată în baza de date.
Deci, una dintre cele mai normale sarcini de asistență și administrare este de a șterge memoria cache DNS atunci când erori precum:
- Imposibilitatea de a accesa un site web
- Erori de comunicare
- Lentitudine în solicitările de acces la un anumit site web
1. Ștergeți memoria cache DNS utilizând terminalul macOS Mojave
Pasul 1
Pentru a accesa terminalul macOS Mojave avem una dintre următoarele opțiuni:
- Acces din calea Go / Utilities / Terminal.
- Utilizați următoarea combinație de taste și selectați acolo Terminal.
⇧ + ⌘ + U
- Introduceți cuvântul terminal în Spotlight și selectați acolo utilitarul respectiv.
Pasul 2
În consola terminalului, vom executa următoarea linie:
sudo dscachéutil -flushcaché; sudo killall -HUP mDNSResponderPasul 3
Apăsăm Enter, introducem parola și procesul se va desfășura automat:
MARI
Pasul 4
În cazul în care această comandă nu este executată corect și generează o eroare, va fi posibilă utilizarea următoarei comenzi ca alternativă:
sudo killall -HUP mDNSResponder; sudo killall mDNSResponderHelper; sudo dscachéutil -flushcaché; spune că cache-ul DNS MacOS a fost șters
2. Verificați timpul de răspuns cu comanda DIG în macOS Mojave
Pasul 1
Unul dintre avantajele curățării cache-ului DNS în macOS Mojave este că timpii de răspuns dintre computerul local și site-ul web la distanță sunt, fără îndoială, îmbunătățiți, pentru a verifica acest lucru vom folosi comanda săpa (domeniu groper de informații) care este un instrument conceput pentru a interoga serverele DNS pentru a solicita informații despre detalii precum:
- Adrese de gazdă
- Schimbătoare de corespondență
- Serverele de nume și multe altele.
Pasul 2
Pentru această verificare vom folosi următoarea sintaxă:
sapă (site-ul web)
MARI
Pasul 3
După cum putem vedea, date precum. Pe baza timpilor de răspuns generați de comanda dig, va fi posibil să se determine dacă DNS-ul funcționează corect sau dacă, dimpotrivă, va fi necesar să efectuați o anumită sarcină.
- Numărul de întrebări trimise
- Au apărut erori
- CNAME folosit
- Timpul total de interogare în milisecunde
- IP server
- Data și ora consultării