Cum ping terminalul Mac OS

Asistența în rețea este unul dintre cele mai complexe procese pe care noi, ca administratori sau personal de asistență IT, trebuie să le gestionăm din cauza numărului de situații și scenarii care pot apărea. În plus, cauza erorii poate fi prezentă local, la distanță sau în oricare dintre dispozitivele prin care circulă informațiile, ceea ce poate fi cu adevărat dificil de detectat.

Una dintre comenzile de bază pe care trebuie să le determinăm starea unui dispozitiv este comanda ping, iar Solvetic va explica în detaliu modul de utilizare a acestei comenzi pe macOS, în acest caz macOS Mojave, dar procedura este aceeași pentru celelalte versiuni de macOS.

Care este comanda pingPing este o comandă care a fost dezvoltată practic pentru a realiza trasabilitatea între un computer local și un computer la distanță, acționează prin trimiterea unei serii de pachete cu cereri ICMP (Internet Control Message Protocol). Obiectivul este de a evalua câte dintre aceste pachete se întorc la echipamentul care le-a trimis și cât durează acest proces, acest lucru va fi util pentru a determina nu numai starea rețelei, ci și integritatea acesteia.

Sintaxa de bază pentru utilizarea comenzii ping, care se aplică tuturor sistemelor de operare, este următoarea:

 ping [-t] [-a] [-n count] [-l size] [-f] [-i TTL] [-v TOS] [-r count] [-s count] [-w timeout] [- R] [-S srcaddr] [-p] [-4] [-6] target [/?]

Parametrii PingParametrii săi de utilizare sunt:

• -t: această opțiune ne permite să pingem destinația continuu până când oprim rezultatul acesteia cu tastele Ctrl-C.

• -a: cu această opțiune putem rezolva, dacă este cazul, numele gazdei unei destinații din adresa IP.

• -n (-c): această opțiune vă permite să setați numărul de solicitări de ecou ICMP care trebuie trimise și gama sa de utilizare este de la 1 la 4294967295.

• -l (dimensiune): datorită acestei opțiuni putem seta dimensiunea, în octeți, a pachetului de solicitare de ecou de la 32 la 65.527. În mod implicit, comanda ping va trimite o cerere de ecou de 32 de octeți

• -f: Utilizarea acestei opțiuni împiedică fragmentarea cererilor de ecou ICMP de către routere între computerul local și destinație.

• -i TTL: cu această opțiune putem defini valoarea Time To Life (TTL - Time To Life), a cărei valoare maximă este 255.

• -v TOS: vă permite să setați o valoare a tipului de serviciu (TOS).

• -r count: dacă folosim această opțiune, va fi posibil să specificăm numărul de hamei dintre computerul sursă și computerul sau dispozitivul de destinație care trebuie să fie înregistrat și vizibil.

• -s: această opțiune vă permite să afișați ora, în format de timestamp pe Internet, în care fiecare cerere de ecou este primită și răspunsul la ecou este trimis cu comanda ping.

• -w: vă permite să specificați o valoare de expirare atunci când faceți ping, reglează timpul, în milisecunde, cu care ping va aștepta fiecare răspuns de pe dispozitivul țintă.

• -R: cu această opțiune comanda ping va urmări traseul dus-întors al pachetelor.

• -S: Această opțiune vă permite să specificați adresa sursă.

• -4: Această opțiune forțează comanda ping să utilizeze numai adresarea IPv4, dar va fi utilă numai dacă destinația este un nume de gazdă și nu o adresă IP.

• -6: Această opțiune forțează comanda ping să utilizeze numai adrese IPv6 atunci când destinația este un nume de gazdă.

• target: este dispozitivul țintă către care vom face ping.

Acum vom învăța diferite metode de ping pe macOS.

1. Cum să faci ping prin terminal pe Mac

Pasul 1
Pentru a accesa terminalul avem următoarele opțiuni:

• În calea Finder „Go / Utilities / Terminal”

• Folosind următoarea combinație de taste:

⇧ + ⌘ + U

• Prin Spotlight

Pasul 2
Odată ajuns în terminal vom executa următoarea linie. Această comandă este de a face ping gazdei solvetic.com

 ping www.solvetic.com

Pasul 3
În mod implicit, în macOS comanda va continua să fie executată până când o oprim folosind următoarele taste:

Ctrl + C

MARI

Pasul 4
Drept urmare, găsim:

• Numărul de pachete trimise

• Numărul de pachete primite

• Procentul de pachete pierdute

• Timp maxim de răspuns

Pasul 5
Un alt mod pe care îl avem în macOS Mojave este să definim numărul de pachete care vor fi trimise, pentru aceasta vom folosi parametrul -c care indică numărul de pachete de trimis, în acest caz 3. Pentru probleme de asistență, rezultatul afișat prin ping este vital acum că fiecare linie returnată reprezintă o transmisie de pachete. Timpul specificat în milisecunde, care este esențial pentru a determina dacă comunicarea cu dispozitivul este optimă și, astfel, pentru a determina exact ce tip de suport să ruleze.

 ping -c 3 192.168.0.1

MARI

2. Cum se face ping folosind utilitarul de rețea pe Mac

Pasul 1
Network Utility în macOS este o altă opțiune integrată pentru a cunoaște parametrii rețelei și a executa anumite acțiuni pe aceasta. Pentru a-l accesa, putem face clic pe sigla Apple și acolo selectăm opțiunea „Despre acest Mac”, apoi, în fereastra afișată, facem clic pe butonul „Raport sistem”:

Pasul 2
Acum, în fereastra afișată mergem la meniul „Window” și acolo vom selecta „Network Utility”:

NotăDe asemenea, putem accesa utilitarul prin Spotlight.

Pasul 3
Va fi afișată următoarea fereastră unde găsim aspecte detaliate ale rețelei, cum ar fi:

• Adresa MAC a interfeței

• IP atribuit

• Viteza rețelei

• Starea legăturii

• Producător

• Model

• Pachete care au fost trimise și primite

• Cantitatea de erori și multe altele

MARI

Pasul 4
Acum, pentru a executa un ping de la acest utilitar, vom merge la fila „Ping” și acolo vom introduce adresa IP sau domeniul în care vom executa ping-ul. În partea de jos putem defini numărul de solicitări ICMP de trimis (implicit 10) sau putem activa caseta pentru trimiterea nelimitată a cererilor:

MARI

Pasul 5
Faceți clic pe butonul „Ping” pentru a începe procesul. Astfel, Network Utility este o altă opțiune practică pentru ping și evaluarea stării de sănătate a rețelei.

MARI

3. Cum se face ping folosind Speedtest pe Mac

Pasul 1
Una dintre cele mai populare aplicații pentru ping și acces la detaliile stării rețelei este Speedtest, pe care o putem descărca gratuit la următorul link:

Pasul 2
Acolo facem clic pe butonul „Instalare” și odată ce este descărcat și accesăm aplicația vom vedea următoarele:

Pasul 3
Acolo facem clic pe „Start” și procesul de executare a comenzii ping va începe să determine viteza curentă de încărcare și descărcare:

Pasul 4
Odată terminat, vom vedea rezultatele în partea de sus:

Pasul 5
Acolo găsim următoarele detalii:

PingEste afișat în ms (milisecunde) și pe baza acestui rezultat, cu cât este mai mic, înseamnă că pachetele vor fi trimise și primite în mai puțin timp.

JitterEste un parametru care măsoară cantitatea de variație între diferitele măsurători de ping, permițându-ne astfel să știm cât de stabilă este cantitatea de ping trimisă.

PierdutSunt pachetele care s-au pierdut în timpul execuției și sunt măsurate ca procent.

Datorită comenzii ping, va fi posibil să se cunoască starea rețelei și să se bazeze pe aceasta pentru a putea lucra într-un mod mult mai complet și direct.