Ca o primă măsură trebuie să o avem pe a noastră Server Ubuntu cu rol de server web (Facem acest lucru în timpul procesului de instalare).
MARI
În acest moment trebuie să bifăm opțiunea folosind bara de spațiu Server LAMP (Server web), dar Ce este serverul LAMP?, LAMP este uniunea Linux, Apache, MySQL și PHP, este un grup de software open source în care site-ul care conține datele este stocat în bazele de date MySQL și conținutul dinamic este procesat prin PHP.
Nu vom analiza întregul proces de instalare, dar vom lua în considerare anumite detalii în timpul procesului de instalare, știm bine că atunci când începem instalarea ni se va cere să ne configurăm locația, limba, configurația tastaturii, numele mașinii, etc.
După ce am ales rolurile de server (în cazul nostru vom alege serverul OpenSSh și serverul LAMP ne vom da seama că sistemul ne va întreba unele lucruri care nu sunt obișnuite într-o instalare normală, acest lucru se întâmplă deoarece atunci când instalăm rolurile LAMP se vor instala automat PHP și MySQL pe serverul nostru Ubuntu.
Fereastra în care selectăm rolurile indicate:
MARI
Vom face clic pe Continua sau introduce (Amintiți-vă că am selectat Server OpenSSH pentru a administra de la distanță serverul nostru), oferind introduce procesul de instalare a pachetului va continua. Deoarece am ales să instalăm serverul LAMP (care include PHP și MySQL), sistemul ne va cere să introducem parola și să o confirmăm pentru utilizatorul root MySQL (acest lucru este diferit de superutilizatorul sistemului de operare Ubuntu configurat la începutul instalare.
Vom introduce parolele respective și vom da introduce pentru a continua procesul.
În cele din urmă, am terminat cu succes instalarea Ubuntu.
MARI
Acum continuăm să așteptăm repornirea serverului nostru Ubuntu și vom efectua câteva verificări care ne vor permite să executăm corect PHP și MySQL.
Amintiți-vă că adresa IP a serverului trebuie să fie în aceeași rețea de lucru, pentru a verifica adresa IP curentă vom folosi comanda ifconfig.
După cum vedem comanda ifconfig Ne arată un rezumat detaliat al parametrilor rețelei, în cazul nostru adresa IP este 192.168.0.5.
Ca prim pas, vom verifica folderul de publicare din Ubuntu, pentru aceasta vom merge la un browser (IE, Chrome etc.) și vom introduce adresa IP a serverului nostru Ubuntu în bara de adrese, în acest exemplu, 192.168.0.5, vom vedea că este afișată următoarea fereastră:
După cum vedem că serverul Apache a fost instalat corect, pe această pagină putem găsi informații și documentație. Dacă vrem să verificăm dacă este într-adevăr instalat corect, putem opri serverul Ubuntu și reîmprospăta pagina web și vom vedea că vom primi o eroare.
Acum vom vedea unde se află aceste pagini pe serverul nostru web, unele locații sunt:
- Fișiere binare: În interiorul dosarului cos
- Fișiere de configurare: În interiorul dosarului etc.
- Fișiere web: În interiorul dosarului var
Pentru a merge la folderul var vom folosi comanda cd / pentru a merge direct în folderul rădăcină și acolo vom introduce var folosind cd var, odată ce ne aflăm în cd vom folosi comanda eu sunt și vom vedea că folderul există www în care se află fișierele web.
www este rădăcina serverului web.
MARI
Deci, atunci când dorim să modificăm o pagină sau să adăugăm informații vizibile din browser, va trebui să mergem pe acest traseu; Acum vom intra în interiorul www folosind comanda cd www și apoi ls, acolo vom vedea că folderul există html unde este găzduit fișierul index.html (Acest fișier este cel pe care îl vedem reflectat atunci când executăm adresa IP în browser).
Pentru a vizualiza fișierul index.html vom folosi comanda cd html și ulterior eu sunt. Dacă dorim să vedem conținutul care există în fișierul index.html vom folosi comanda index pisica.html
Acum faceți clic pe Următorul vom efectua Verificarea temeinică a PHP și MySQL.
Verificare PHP și MySQL
Vom îndeplini sarcina de a verifica modul în care Parametrii PHP și MySQL pe serverul nostru Ubuntu.
Am văzut deja prin browser că Apache funcționează corect, pentru a valida PHP și MySQL, pentru aceasta vom merge în folderul rădăcină al serverului web, www și deschiderea html.
Odată ce suntem înăuntru html Vom crea un director de testare folosind comanda mkdir (Să folosim numele Exercițiu) vom vedea că se întâmplă ceva:
După cum putem vedea, primim permisiunea refuzată de la permisiunile folderului www / html Acestea sunt restricționate din motive de securitate. Dar nicio problemă, pentru a ne putea crea folderul Exercițiu vom folosi următoarea comandă:
Exercițiul Sudo mkdirAceastă comandă ne oferă posibilitatea de a rulați sarcina ca superutilizator:
Vom vedea cum se folosește sudo eroarea nu apare și dacă folosim comanda eu sunt putem vedea folderul nostru creat.
Acum să intrăm în folderul nostru creat (cd Exercițiu) și vom crea în interiorul său un fișier .php numit Test (Test.php), vom folosi atinge comanda. La fel, că pentru folder trebuie să folosim sudo și, dacă folosim eu sunt vom vedea fișierul nostru creat:
Acum să edităm fișierul Test.php folosind nano, sintaxa fiind:
sudo nano File_name(sudo nano Test.php)
Vom vedea că editorul nano este afișat pentru a putea face modificările pe care le considerăm necesare.
În editor vom adăuga o linie pentru a afișa informațiile PHP, sintaxa este următoarea:
Salvăm modificările prin combinarea tastelor:
Ctrl + Shift + O
Și vom ieși din editor folosind:
Ctrl + Shift + X
Acum putem vedea ce tocmai am executat accesând browserul nostru web și introducând următorul parametru:
192.168.0.5/Exercitiu/TestȘi vom vedea următoarele:
MARI
Vom realiza informațiile legate de PHP, dacă PHP este configurat corect trebuie să vedem informațiile care se află în prezent în browser, dacă ne deplasăm în jos vom vedea informațiile corespunzătoare MySQL.
Cu aceasta am verificat că atât PHP cât și MySQL au fost create corect la instalarea serverului nostru LAMP.
Acum vom verifica alte opțiuni referitoare la PHP și MySQL. Pentru a configura un parametru trebuie să introducem folderul etc folosind comanda cd etc. (fiind de la rădăcină); Odată ajuns înăuntru etc. putem vedea că există un folder numit apache2, îl vom introduce folosind cd apache2 pentru a face anumite setări de configurare.
Vom explora folderul apache2 folosind eu sunt și vom vedea că există diferite fișiere și foldere.
În acest caz, configurația master este conținută în fișier apache2.conf, să continuăm să edităm acest fișier folosind nano.
sudo nano apache2.conf
Odată ajuns în fișier apache2.conf putem vedea că conține destul de multe coduri.
Ne putem extinde folosind săgețile, vom vedea că inițial găsim informații din fișier, dacă coborâm mai departe vom găsi opțiuni legate de mediu precum ServerRoot, Cere, etc.
De exemplu, dacă ne uităm la pauză Vom vedea că este setat la 300 de secunde (5 minute) și asta înseamnă că acesta este timpul maxim pe care serverul îl așteaptă pentru a trimite un răspuns, adică dacă primește o cerere și trec 5 minute și nu există niciun răspuns, cererea este respinsă.
Putem vedea alți parametri, cum ar fi folderul jurnal de erori, accesul la fișiere, printre mulți alți parametri. Un alt aspect pe care îl putem modifica pe serverul nostru este portul de ascultare, adică portul prin care ne conectăm pentru a accesa serverul (în mod implicit este portul 80), putem efectua acest test introducând următoarele în sintaxa browserului:
192.168.0.5:80
MARI
Dacă dăm introduce Vom vedea că pagina Apache ne încarcă din nou, dacă folosim un alt port (de exemplu 85) vom vedea rezultatul:
MARI
Pentru a vedea și edita acest parametru, vom intra din nou în dosar apache2 amplasat în interior, etc, acolo putem folosi eu sunt și vom vedea un fișier numit ports.conf, acest fișier conține setările portului.
Să vedem ce conține acest fișier:
Vom introduce ports.conf folosind:
sudo nano ports.confVom fi înăuntru.
După cum putem vedea, portul de ascultare implicit este 80. Ori de câte ori ne conectăm la o pagină web și nu specificăm un port, se înțelege că conexiunea este prin portul 80. Dacă vrem să schimbăm portul de ascultare în Ubuntu, trebuie să modificăm portul 80 prin care dorim, în cazul nostru 85, salvăm modificările folosind:
Ctrl + Shift + O
Și ieșim folosind:
Ctrl + Shift + X
Trebuie să repornim serverul pentru a vedea reflectate modificările, putem folosi două (2) opțiuni:
Sudo reporniți Sudo apachectl -k grațiosAceastă ultimă comandă este mai rapidă
Odată ce sistemul este repornit, vom face testul din browser folosind portul 85 și vom vedea rezultatul obținut:
MARI
În plus, este important să modificați portul pe un alt site, acest site este numit site-uri disponibile care este locul unde serverul web stochează toate paginile.
Pentru a accesa acolo trebuie să mergem la traseu etc / apache2, dacă facem ls, vom vedea folderul site-uri disponibile și în cadrul acestuia vom găsi 000-default.conf
Vom introduce fișierul folosind:
sudo nano 000-default.confȘi putem vedea că portul inițial este, în mod implicit, 80:
Trebuie să-l configurăm cu noul port în cazul nostru 85 și să repornim din nou serverul pentru a aplica modificările.
Apoi, vom edita fișierul php.ini, acest fișier gestionează acțiunea PHP, acest fișier poate fi găsit în folderul etc, în folderul php5 și în folderul apache2.
Acolo vom găsi fișierul php.ini
Vom edita fișierul respectiv folosind nano:
sudo nano php.ini
Putem vedea că comentariile sunt precedate de punct și virgulă; pe când în Apache sunt precedate de semnul lirei #. Dacă afișăm diferitele opțiuni prezentate, vom vedea că putem edita parametri precum: afișare-erori, html-errors, erori de jurnal, etc.
Pentru a edita un parametru, trebuie pur și simplu să modificăm activat pentru oprit sau, în caz contrar, oprit pentru activat, pentru a salva modificările folosim:
Ctrl + Shift + O
Da a iesi afara:
Ctrl + Shift + X
Pentru a vedea un exemplu practic, vom modifica timpul de execuție al unui script, pentru aceasta vom căuta în interiorul php.ini parametrul de execuție, pentru a deschide motorul de căutare apăsăm:
Ctrl + Shift + W
Dăm Enter și sistemul va afișa parametrul necesar.
După cum vedem în acest caz, parametrul max_execution_time Este în 30 de secunde, adică este timpul în care ar trebui să dureze execuția unui script, dacă trebuie să creștem sau să micșorăm acest timp (asta depinde de nevoile organizației) pur și simplu îl modificăm pe baza nevoilor noastre, în cazul nostru îl vom pune în 120 de secunde.
Pentru a salva modificările, apăsați:
Ctrl + Shift + O
În cele din urmă, este bine să vorbim despre resursele pe care le avem în sistemul nostru, despre cum să le optimizăm pentru a ne face experiența mult mai plăcută. Dacă am observat cu atenție, de fiecare dată când ne conectăm Ubuntu afișează resursele sistemului nostru:
Vedem că informațiile afișate sunt furnizate de peisaj și ne permit să obținem imediat modul în care este serverul nostru:
Încărcarea sistemuluiSe referă la utilizarea procesorului
Utilizarea /Se referă la utilizarea sistemului rădăcină
Folosirea memorieiSe referă la utilizarea curentă a memoriei RAM a serverului
Utilizare swapStabilește o memorie swap care intră în joc dacă memoria RAM este 100%
ProceseArată procesele care rulează în prezent pe server
Utilizatorii s-au conectatAfișează numărul de utilizatori conectați în prezent la server.
După cum am putut analiza, avem un instrument excelent în mâinile noastre, Server Web UbuntuSă profităm la maximum de aceste instrumente și să le folosim marile avantaje în organizația noastră.
