Crearea și utilizarea șabloanelor sau șabloanelor în PHP

Cuprins
În acest mic tutorial ne vom ocupa de modul de lucru al șabloanelor cu php, vom spune câteva avantaje mari, dar de a lucra în acest fel:
Separăm XHTML sau HTML de codul php, adică șablonul nostru nu va avea cod php, deci atunci când proiectăm, ne vom face griji doar pentru asta, doar pentru proiectare.
O mai bună organizare a fișierelor.
Șablonul nu va conține niciun cod php, orice cod php care îl conține va fi pur și simplu ignorat și înlocuit.
Sunt doi, dar foarte buni, adică proiectantul care se ocupă de proiectare și programatorul care se ocupă de programare.
Acum vom vedea cum să realizăm acest lucru, vom identifica pur și simplu zona în care php va fi înlocuit cu un identificator încadrat de paranteze „{}”, pentru a-l vedea mai clar, să începem cu realizarea șablonului nostru, așa cum am spus mai înainte va fi doar cod XHTML sau HTML
 Acesta este un test de utilizare a șablonului

{Variabila} mea cu șablon și php


După cum vedem pur și simplu cod HTML, php se va ocupa de variabila de analiză, care este ceea ce este inclus în paranteze, pentru aceasta vom folosi clasa Șablon realizată de Dano, bazată pe sistemul șablon phpBB, trebuie doar să trecem numele șablon, lista de variabile pe care urmează să le analizăm și să invocăm metoda (sau funcționează așa cum o înțelegeți mai bine) care va fi însărcinată cu analiza, acesta este codul clasei respective.
 tpl_file = 'șabloane /'. $ template_file. „.tpl”; } funcție assign_variables ($ vars) {$ this-> vars = (gol ($ this-> vars))? $ vars: $ this-> vars. $ vars; } show show () {if (! ($ this-> fd = @fopen ($ this-> tpl_file, 'r')))) {holder_error ('eroare la deschiderea șablonului'. $ this-> tpl_file); } else {$ this-> template_file = fread ($ this-> fd, dimensiune fișier ($ this-> tpl_file)); fclose ($ this-> fd); $ this-> mihtml = $ this-> template_file; $ this-> mihtml = str_replace ("'", "\'", $ this-> mihtml); $ this-> mihtml = preg_replace ('# \ {([a-z0-9 \ -_] *?) \} # este', "'. $ \ 1.'", $ this-> mihtml); reset ($ this-> vars); while (list ($ cheie, $ val) = fiecare ($ this-> vars)) {$$ cheie = $ val; } eval ("\ $ this-> mihtml = '$ this-> mihtml';"); reset ($ this-> vars); while (list ($ cheie, $ val) = fiecare ($ this-> vars)) {unset ($$ cheie); } $ this-> mihtml = str_replace ("\ '", "'", $ this-> mihtml); ecou $ this-> mihtml; }}}?> var13 ->

Funcția assign_variables, care va fi însărcinată cu primirea numelor variabilelor pe care urmează să le analizăm, în acest exemplu va fi o variabilă php, care va schimba {variabila} pentru variabila $.
Următoarea metodă va fi eșantionată, este analizatorul nostru ca atare, adică va identifica variabilele obținute în metoda anterioară care se află în șablon și îl va înlocui cu valoarea dorită.
Să vedem cu un exemplu simplu cum îl putem folosi, înainte de aceasta vom explica modul în care ar trebui organizate fișierele noastre, mai întâi creăm un folder numit șabloane care va conține toate fișierele șabloanelor proiectate de noi, la același nivel al folder vom pune fișierul (class_template) cu scriptul de clasă șablon și scripturile php care îl vor folosi.
Acestea fiind spuse, să vedem cum să folosim clasa, creăm scriptul nostru php numit news.php.
 assign_variables (array ("variable" => "news", "variable" => "date")); // $ ContentString conține șablonul nostru, deja cu variabilele atribuite pentru a înlocui $ ContentString = $ Content-> sample (); echo $ ContentString; ?> var13 ->
V-a plăcut și ați ajutat acest tutorial?Puteți recompensa autorul apăsând acest buton pentru a-i oferi un punct pozitiv

Vei ajuta la dezvoltarea site-ului, partajarea pagina cu prietenii

wave wave wave wave wave