Comenzi pentru comprimarea și decomprimarea fișierelor ZIP în Linux

Cuprins

De multe ori veți observa că trebuie să trimiteți fișiere diferite în același timp sau să le utilizați pe alte computere, dar nu doriți să copiați toate elementele, deoarece acest lucru ar putea presupune o tulburare vizuală sau dimensiunea acestora nu se încadrează în intervalele stabilite prin program.

Pentru a face acest lucru, nu ar trebui să vă faceți griji, deoarece există o soluție de câteva decenii și este nimic mai mult și nimic mai puțin decât utilizarea compresiei ZIP pentru aceasta. Este adevărat că compresia ajută la reducerea dimensiunii inițiale a fișierelor, dar putem merge mult mai departe decât aceasta și stabilim măsuri de securitate, cum ar fi parole, excludeți fișiere și mai multe sarcini care pot fi foarte utile în activitatea dvs. zilnică.

Fișierele cu extensia .zip se referă la fișiere care conțin diverse obiecte în interiorul lor pentru a optimiza cât mai mult dimensiunea și mobilitatea lor. Funcționarea sa constă în esență în reducerea numărului total de biți și octeți ai unui fișier și astfel facilitarea trimiterii acestuia prin conexiuni lente de internet sau ocuparea mai puțin spațiu pe hard disk.

Acum, în mediile Linux este firesc să folosim fișiere comprimate cu extensiile .tar.gz și tar.bz2, dar pe măsură ce lucrăm cu mai mulți oameni, ne pot trimite un fișier .zip pentru a lucra împreună și, prin urmare, este mai mult decât necesar să învățați să gestionați și să utilizați aceste tipuri de fișiere în Linux. Astfel vom fi întotdeauna cu un pas înaintea problemelor care pot fi generate.

În mod implicit, în sistemele de operare bazate pe UNIX, cum ar fi Linux, găsim funcțiile zip (compresie) și dezarhivare (decompresie) integrate pentru aceste sarcini. Dar pentru a adăuga mai multe posibilități, avem alte funcții, cum ar fi zipcloak, zipdetails, zipsplit și zipinfo, pe care le vom vedea mai târziu și vom înțelege ce rol joacă în Linux.

Facilități de distribuțieFuncțiile zip sunt implicite în distribuții precum Ubuntu 19.04, 18.10 și 18.04, dar dacă utilizați Fedora 29 trebuie să le instalați cu următoarea comandă:

 sudo dnf instalează perl-IO-Compress 
Dacă utilizați CentOS 7 trebuie să rulați:
 sudo yum instala perl-IO-Compress 

Gata, am vorbit suficient despre compresie și acum este timpul să vedem în acțiune cum să folosim aceste instrumente în Linux, pentru acest caz vom folosi Ubuntu 19.04.

1. Cum se creează un fișier zip în Linux


Aceasta este sarcina principală de făcut.

Pasul 1
În acest caz, trebuie să atribuim numele fișierului de comprimat (nu este necesar să adăugați extensia .zip) și fișierele care vor fi comprimate, pentru aceasta vom merge în directorul dorit, în acest exemplu Desktop, și vom va executa următoarele:

 zip Solvetic * .txt
Pasul 2
În acest exemplu, fișierul comprimat Solvetic va fi creat cu toate fișierele text de pe desktop, putem adăuga celelalte extensii ale elementelor disponibile, de exemplu:
 zip Solvetic * .txt * .docx

Pasul 3
Acolo vom vedea fișierele care au fost adăugate la fișierul comprimat și vor fi create în același director:

Pasul 4
Un punct de reținut este că, dacă lucrăm cu mai multe fișiere de diferite dimensiuni, această comandă va afișa numele fișierului, precum și cantitatea de compresie asociată fiecărui fișier:

Pasul 5
Pentru a vizualiza detaliile fișierului comprimat creat executăm:

 ls -l Solvetic.zip

Pasul 6
Acolo găsim detalii precum:

  • Permisiuni atribuite
  • Utilizator care a creat fișierul
  • Data și ora sarcinii și multe altele

Pasul 7
Unii utilizatori nu vor să vadă ieșirea cu fișierele care au fost adăugate la comprimare, pentru că pot fi prea multe, pentru a omite ieșirea cu rezultatele, vom adăuga parametrul -q (silențios) ca acesta:

 zip -q Solvetic * .txt

2. Cum se adaugă directoare sau subdirectoare la un fișier comprimat în Linux

Este normal ca atunci când lucrăm într-un director să conțină mult mai multe subdirectoare pe care dorim să le adăugăm, dar obiectivul nu este întotdeauna să le adăugăm pe toate.

Pasul 1
Comanda zip ne permite să includem subdirectoarele în fișierul creat folosind opțiunea -r (recursivă) și să indicăm numele subdirectorului, în acest caz vom merge în directorul / etc și vom adăuga la comprimare toate fișierele a căror extensie este .conf dar pe lângă acesta Vom adăuga subdirectorul pm, pentru aceasta executăm următoarele în terminal.

 zip -r -q Solvetic pm / * .conf
Pasul 2
Vedem că au fost adăugate fișierele .conf și subdirectorul indicat.

3. Cum se setează nivelul de compresie al unui fișier în Linux


La crearea unui fișier comprimat, baza sa este exact aceea, compresie, în Linux putem folosi un interval de la 0 la 9, unde valoarea 0 se referă la faptul că nu va fi utilizat niciun tip de compresie și 9 evident cea mai mare compresie, trebuie să înțelegeți că cu cât este mai mare compresia, procesul de creare a fișierului zip va fi mai întârziat, deci dacă virtutea dvs. nu este răbdare, folosiți o valoare scăzută.
În mod implicit în Linux, valoarea setată de compresie este 6.

Pasul 1
De exemplu, dacă vrem să creăm un fișier fără compresie vom executa:

 zip -0 -r -q Solvetic * .txt

Pasul 2
În cazul în care dorim să implementăm compresia maximă, vom folosi următoarele.
Este important să specificați intervalul de compresie de utilizat în comanda de mai sus.
Diferența dintre lipsa compresiei (nivelul 0) și compresia implicită (nivelul 6) este de 400K, în timp ce diferența dintre compresia implicită și cel mai înalt nivel de compresie este 4K.

 zip -9 -r -q Solvetic * .txt

4. Cum se adaugă o parolă într-un fișier comprimat în Linux


Am ajuns la unul dintre cele mai sensibile puncte de când intră în joc securitatea fișierelor care vor fi comprimate, vorbim despre posibilitatea adăugării unei parole la fișierele zip din Linux.

Pasul 1
Pentru aceasta, pur și simplu adăugați parametrul -e (criptare) la linia din terminal, după cum urmează:

 zip -e -r -q Solvetic * .txt
Pasul 2
La apăsarea Enter trebuie să introducem și să confirmăm parola:

Pasul 3
Odată atribuit, în momentul în care dorim să extragem conținutul fișierului zip, vom vedea următoarele. Dacă nu avem parola corectă, va fi dificil să accesăm informațiile din fișierul comprimat.

5. Cum se extrage un fișier comprimat în Linux

Pasul 1
O altă sarcină firească în acest tip de sarcină este extragerea fișierelor care au fost comprimate, pentru aceasta trebuie să folosim comanda de dezarhivare cu numele fișierului comprimat astfel. Acolo putem vedea ce fișiere au fost extrase și este important să clarificăm că fișierele ZIP nu afișează detalii despre proprietatea fișierului, în mod implicit, toate fișierele extrase sunt atribuite proprietarului configurat care execută sarcina de extracție.

 dezarhivați Solvetic.zip

Pasul 2
Dacă nu dorim să vedem fișierele decomprimate, putem folosi opțiunea -q (silențioasă):

 dezarhivați -q Solvetic.zip 

6. Cum se extrag fișierele într-un director din Linux


Pasul 1
Una dintre opțiunile utile de compresie și decompresie în Linux este că putem redirecționa fișierele comprimate către un nou director, acest lucru va ajuta la o ordine și o prezentare vizuală mai bună a acestora, pentru aceasta vom folosi parametrul -d (director ), în În acest caz, vom crea un nou folder numit Documente în care vor fi extrase fișierele:
 dezarhivați -q Solvetic.zip -d ./Documente 

Pasul 2
Ca urmare a acestei acțiuni, vom vedea fișierele care au fost dezarhivate în acest nou folder creat automat:

MARI

7. Cum se extrage parola dintr-un fișier comprimat în Linux

Pasul 1
Când a fost creat un fișier protejat prin parolă, atunci când se utilizează comanda de dezarhivare împreună cu parametrul -q, trebuie să introducem parola atribuită, dacă este incorectă vom vedea următoarele:

Pasul 2
Dar dacă introducem parola corectă, rezultatul va fi următorul:

NotăDacă ne aflăm într-un mediu sigur în care alții pot vedea parola sau pe noi înșine în caz că o uităm, o putem stoca în sistem folosind parametrul -P după cum urmează:

 dezarhivați -P „parola” -q Solvetic.zip 

8. Cum să excludeți fișiere de la dezarhivare în Linux


De multe ori când comprimăm un fișier folosind zip în Linux putem găzdui fișiere multimedia precum imagini, muzică etc., fișiere de sistem sau fișiere office precum docx, odt etc., dar în procesul de decompresie avem posibilitatea de a exclude anumite extensii și eliberați doar cele dorite

Pasul 1
De exemplu, în acest caz avem fișiere .txt și .docx:

Pasul 2
În primul rând vom adăuga toate aceste fișiere într-o compresie:

 zip Solvetic * .txt * .docx

Pasul 3
Acum vom extrage numai fișierele text (.txt), pentru aceasta executăm:

 dezarhivați -q Solvetic.zip -x * .docx

Pasul 4
Drept urmare, vom vedea că au fost extrase doar fișierele text:

9. Cum să suprascrieți fișiere în Linux

Pasul 1
Când extragem un fișier comprimat în Linux, dacă există vreunul dintre fișiere, vom vedea următorul mesaj:

Pasul 2
Opțiunile sunt:

Si eVă permite să suprascrieți fișierul

 y: Da

Nu faceSuprascrieți fișierul lăsând originalul

 tocilar

LASuprascrieți toate fișierele

 A: Toate

Nici unulNu suprascrie niciunul dintre fișierele disponibile

 N: Niciuna

RedenumițiAceastă opțiune extrage fișierul, dar va fi necesar să atribuiți un nume nou

 r: Redenumiți 

Pasul 2
Dacă dorim să forțăm toate fișierele să fie suprascrise, vom folosi parametrul -o astfel:

 dezarhivați -o -q Solvetic.zip 

10. Cum să căutați un text într-un fișier comprimat în Linux

Pasul 1
Această opțiune ne va oferi posibilitatea de a căuta un anumit fișier sau text în fișierul comprimat, pentru aceasta vom folosi linia -l (arhivă listă) după cum urmează:

 dezarhivați -l Solvetic.zip | lor
Pasul 2
Vom vedea următoarele:

Pasul 3
Acolo găsim detalii precum:

  • lungimea fiecărui fișier
  • Data și ora ediției
  • nume de fișier

11. Cum se adaugă o parolă într-un fișier comprimat în Linux

Pasul 1
Este foarte util, credeți-ne, deoarece se aplică atunci când, din anumite motive, am uitat parola fișierului zip în Linux, în acest tip de situație intră în joc comanda zipcloak, pentru aceasta vom executa următoarele:

 Zipcloak Solvetic1.zip
Pasul 2
Această comandă ne va solicita să introducem și să confirmăm o nouă parolă pentru fișierul selectat:

12. Cum să vizualizați detaliile unui fișier comprimat în Linux

Pasul 1
O altă dintre funcțiile integrate în Linux pentru utilizarea fișierelor comprimate sunt detaliile zip care, așa cum indică numele său, ne vor oferi detalii specifice conținutului, vom folosi următoarea linie:

 zipdetails Solvetic.zip | lor 

Pasul 2
Informațiile afișate implică:

  • Antetul fișierului
  • Metoda de compresie utilizată
  • Lungimea fișierului
  • Ultimul acces
  • Dimensiunea UID
  • Lungimea compresiei și mult mai multe informații

13. Cum să căutați conținut într-un fișier zip pe Linux

O altă funcție utilă este căutarea unui termen într-un fișier comprimat, pentru aceasta vom folosi funcția zipgrep. Acolo găsim fișierele și textul asociat căutării.

 zipgrep Solvetic Solvetic.zip

14. Cum se accesează informațiile despre fișierele zip pe Linux

Pasul 1
Este practic când vrem să vedem informații detaliate despre fișierul comprimat, în acest caz trebuie să folosim comanda zipinfo:

 zipinfo Solvetic.zip | lor 

Pasul 2
Găsim detalii precum:

  • Permisiuni de fișiere
  • Versiunea instrumentului folosit pentru a crea fișierul ZIP.
  • Metoda de compresie
  • Dimensiunea fișierului original
  • Descriptor de fișiere
  • Numele obiectelor din interiorul tabletei și multe altele

Pasul 3
Descriptorul de fișiere este format din două caractere care sunt:

  • Primul caracter poate fi un „t” sau un „b” care indică dacă este un fișier text sau binar, dacă este o literă mare, înseamnă că fișierul este criptat.
  • Al doilea caracter reprezintă tipul de metadate incluse pentru fișier, opțiunile sunt niciuna, un antet local extins, un „câmp suplimentar” sau ambele.

15. Cum se împarte un fișier comprimat în Linux pe Linux


Este ideal atunci când trebuie să modificăm dimensiunea fișierului creat, amintiți-vă că există anumite limitări de dimensiune la trimiterea unui fișier, pentru a reduce sau a stabili o nouă dimensiune vom folosi opțiunea -n (dimensiune) datorită căreia va fi este posibil să definiți o dimensiune maximă pentru fișiere. Fișiere ZIP, fie noi, fie existente.

Putem executa următoarele. Cu această comandă, am definit dimensiunea în maximum 100 KB.

 zipsplit -n 102400 Solvetic1.zip 

Datorită comenzilor zip și dezarhivare (adăugând diferitele sale funcționalități), munca de comprimare și decomprimare a fișierelor în Linux va fi o sarcină foarte simplă, funcționează, sigur și cel mai eficient.

wave wave wave wave wave